Regatul DANEMARCEI

Oplysninger om Rumænien

Denumire oficială: Regatul Danemarcei (în daneză Kongeriget Danmark) sau Danemarca (Danmark)

Capitala şi principalele oraşe:  Copenhaga (capitala), Aalborg, Aarhus, Odense

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale:  Suprafaţa peninsulară este de 43.094 de km2. Din sec. XIV, Regatului Danemarcei îi aparţin Insulele Faeroe, 1.400 km2, şi Groenlanda, 2.175.600 km2, teritorii cu largă autonomie administrativă. Danemarca este alcătuită din peninsula Jutlanda şi 406 insule, cunoscute sub numele de Arhipelagul Danez. Danemarca este împărţită în 14 judeţe (amt) care conţin 275 municipalităţi (kommune). 2 unităţi administrative au statut dual (municipalitate şi judeţ), Copenhaga şi Frederiksberg, care au legi proprii de organizare şi funcţionare, formând nucleul zonei metropolitane. Amt-urile şi kommune-le sunt conduse de consilii alese prin vot direct. Primarii de “judeţ” şi de “municipalităţi” sunt aleşi dintre membrii consiliilor. 

Populaţia:  5.529.000 locuitori

Limba oficială: daneza

Ziua naţională:  5 iunie (1849) - ziua Constituţiei. Aniversarea Reginei - 16 aprilie (1940) – este considerată, de asemenea, sărbătoare naţională.

Moneda naţională: Coroana daneză (DKK)

Forma de guvernământ: monarhie constituţională

GEOGRAFI

Hovedstad

Bukarest (1.931.000 indb.)

Areal

238.391 kvm. (Danmark er ca. 43.000 kvm.)

Indbyggertal

Ca. 21,4 mio. (2012 est.) - Ca. 3 mio. rumænere lever uden for landets grænser, især i Italien, Spanien og Frankrig. 

Befolkning

89,0% rumænere; 6,6% ungarere; 4,4% andre

Sprog

Rumænsk (latinsk sprog)

Religion

Den rumænske ortodokse kirke

ØKONOMI

BNP pr. capita

USD 8.860 (2011)

Vækst i BNP pr. capita

2,5 % (2011), 0,2 % (2012) 

Valuta

Rumænske lei – RON

Valutakurs

Ca. 1,65 DKK for 1 RON

Profil socio-economic

Den økonomiske situation

Situaţia economică şi socială: Regatul Danemarcei a fost una dintre primele ţări UE afectate de criza economică şi financiară globală, ceea ce a obligat fostul guvern, de centru-dreapta, să lanseze, încă de la sfârşitul anului 2008, o serie de măsuri pentru sprijinirea sistemului financiar, compensarea reducerii puternice a consumului privat, îmbunătăţirea competitivităţii companiilor daneze şi limitarea efectelor sociale 

Noul guvern social-democrat a definit patru direcţii principale de acţiune în cadrul programului de guvernare: încheierea unui acord tripartit (guvern-sindicate-patronate) pentru stimularea ocupării şi a creşterii numărului de locuri de muncă, demararea de reforme profunde pe piaţa muncii în domeniile pregătire profesională, recrutare internaţională, stimulente, flexibilitate şi integrare, iniţierea unei reforme fiscale finanţate în întregime, prin intermediul căreia să fie redusă taxarea forţei de muncă, şi creşterea veniturilor statului.  

Produsul Intern Brut:  1.5 % (în 2011)

Inflaţie:  2.8%(decembrie 2011)

Şomaj:  7.1% (decembrie 2011)

Principalele ramuri industriale: producţia agricolă, industria piscicolă, producţia de bere, petrol şi gaz, producţia de electro-casnice, mobilă şi modă 

Principalii parteneri comerciali:  Germania, Regatul Suediei, Regatul Norvegiei, Regatul Ţărilor de Jos, SUA

Den rumænske økonomi har oplevet flotte vækstrater tidligere, men blev hårdt ramt at den internationale finanskrise i 2008 og af et offentligt forbrug, som løb løbsk.

Rumænien er blandt EU´s fattigste lande, selvom det oplevede høj økonomisk vækst i perioden 2001-2008 (5-8 % årligt). Inflationen er stadig forholdsvis høj liggende på 5 % i 2012, til dels grundet stigende fødevarepriser efter en dårlig høst. Arbejdsløsheden ligger på omkring 7 %. Der er dog en betydelig skjult ledighed navnlig på landet.

Den økonomiske krise ramte Rumænien hårdt i 2009, hvor landet kom ind i en alvorlig recession. Faldet i BNP har været på mellem 8 og 9 procent, og der har kun været en beskeden vækst på 2,5 % i 2011 og 0,2 % i 2012. Vækstudsigten for 2013 lyder på 1,6 %, hovedsageligt drevet af stigninger i den indenlandske efterspørgsel. For at støtte betalingsbalancen og styrke statsbudgettet blev det i foråret 2009 nødvendigt at aftale en hjælpepakke på 20 mia. EUR med IMF, Europakommissionen og Verdensbanken. Blandt IMF’s betingelser var en nedbringelse af underskuddet på statsbudgettet, en kraftig reduktion af de offentlige lønudgifter, samt privatisering af en række statsejede virksomheder. Hjælpepakken blev i marts 2011 afløst af en 2-årig aftale om en lånefacilitet med de tre institutioner. Aftalen blev i januar 2013 forlænget med 3 måneder til udgangen af juni for at give regeringen bedre tid til at opfylde kravene fra IMF. Regeringen fortsætter den fiskale konsolidering for at opretholde den makroøkonomiske stabilitet.

Danmarks samhandel med Rumænien har i en årrække oplevet markante stigninger. Det er stadigvæk Danmark, der eksporterer mest til det rumænske marked, men den rumænske eksport til Danmark har også været stigende. I 2010 eksporterede Danmark for ca. 1.600 mio. DKK varer til Rumænien, mens Rumæniens eksport til Danmark var på ca. 600 mio. DKK. Der er i maj 2011 oprettet en dansk-rumænsk forretningsforening (Danish-Romanian Business Association).

Afaceri europene

Udenrigspolitiske situation

Membră a UE din 1995, Danemarca are o vastă experienţă de acţiune în cadrul Uniunii, dobândită inclusiv din structurile în care era deja inclusă în cei 35 de ani care au precedat momentul aderării, respectiv Acordul Economic de Liber Schimb (AELS) şi Spaţiul Economic European (SEE).

Danemarca, alături de Suedia şi Marea Britanie, nu participă la zona Euro.

La 25 martie 2001, Danemarca a devenit stat membru al spaţiului Schengen.

Contribuţia Danemarcei la bugetul comunitar este de 2,7% din PIB.

Danemarca este unul dintre statele mici ale Uniunii (ca populaţie şi pondere de vot), cu o economie orientată spre export (50% din PIB este generat de exporturi), cu rol activ şi constructiv în cooperarea europeană.

Guvernul danez acţionează pentru consolidarea "polului nordico–baltic" al UE. Copenhaga promovează fructificarea oportunităţilor deschise de aderarea noilor state membre, preponderent în plan economic - în special cu Polonia şi cele trei state baltice, dar şi cu România, Bulgaria, Cehia şi Slovacia.

În cadrul UE, Danemarca a optat pentru patru importante opt-out-uri (excepţii), în domeniile apărării comune, monedei unice europene, cetăţeniei europene şi justiţiei şi afacerilor interne.

Agenţia Europeană de Mediu are sediul la Copenhaga.

Rumænien indtrådte i NATO 2004 og blev medlem af EU pr. 1. januar 2007 

Rumæniens udenrigspolitiske prioriteter for det næste 10-år forventes navnlig at være:

• Demokratisk stabilitet i Rumæniens nærområde og sikring af regionens konvergens med udviklingen i resten af Europa

• Støtte til Republikken Moldovas tilnærmelse til EU

• Udvikling af Sortehavet til et område præget af samarbejde og sikkerhed

• Støtte til Vestbalkans europæiske ambitioner og mulighed for inddragelse i det euro-atlantiske samarbejde

• Forbedret energiforsyningssikkerhed gennem udbygning af europæiske netværk og gasledninger i Sortehavsområdet.

Relaţii internaţionale

Billeder fra Rumænien

Priorităţi de politică externă: promovarea intereselor daneze prin intermediul UE, implicarea în procesul de consolidare a relaţiilor transatlantice, promovarea exporturilor şi atragerea de investiţii, cooperarea în cadrul ONU, susţinerea asumării de către UE a poziţiei de lider în combaterea încălzirii globale, transformarea Danemarcei, în următorii ani, fructificarea oportunităţilor oferite de creşterile economice înregistrate în ţările BRIC şi implicarea mai accentuată a Danemarcei în eradicarea sărăciei din Africa.

Danemarca este membru fondator la ONU (1945) şi NATO (1949). Este, de asemenea, membră a OSCE, OECD, FMI, Banca Mondială, Consiliul Europei, Consiliul Statelor de la Marea Baltică. 

Rumænien er et land med mange forskellige indtryk. Her kan du se billeder fra dele af landet. 

Relaţii bilaterale ROMANIA - DANEMARCA

Dansk bistand til Rumænien

Prezentare generală: Relaţiile româno-daneze sunt foarte bune, bazate pe o cooperare strânsă la nivel european, în domenii de interes comun. 

Danemarca a sprijinit România în procesul de pregătire a aderării prin participarea la programe de twinning, dar şi prin finanţarea de proiecte, în marea lor majoritate orientate pe protecţia mediului, dezvoltare regională, agricultură (respectarea normelor fito-sanitare) şi consolidarea capacităţii administrative.

Guvernul Danemarcei a acordat asistenţă financiară nerambursabilă României în cadrul unui Program pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană, convenit prin Memorandumul de Înţelegere încheiat de Ministerul Afacerilor Externe danez cu Ministerul Integrării Europene din România.

Anul 2006 a marcat un dialog politico-diplomatic de nivel excepţional şi a inclus vizita de lucru în Danemarca a ministrului afacerilor externe (26 iunie 2006); vizita oficială în România a Primului ministru al Regatului Danemarcei (30-31 august 2006) şi vizita oficială în România a ministrului afacerilor externe al Regatului Danemarcei (30 decembrie 2006–1 ianuarie 2007).

În anul 2007 a avut loc vizita oficială în România a ASR Frederik, Prinţul Moştenitor Al Regatului Danemarcei şi a ASR Mary Elizabeth, Prinţesa Moştenitoare a Regatului Danemarcei (8-9 Octombrie 2007). La 24 iunie 2011, a avut loc vizita ministrului român al afacerilor externe la Copenhaga.

La 5 decembrie 2011, Primul Ministru danez, Helle Thorning-Schmidt, a efectuat o vizită în România, în contextul deţinerii de către Danemarca a preşedinţiei Consiliului UE, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2012.

Danmark bistår Rumænien med reduktion af CO2-udslip.

Gennem de såkaldte Joint Implementation (JI) projekter under FN’s Klima-konvention bistår Danmark Rumænien med reduktion af bl.a. CO2-udslip. Herved opnås bedre miljø i Rumænien, overførsel af moderne teknologi samt modregning af CO2-reduktion i det danske CO2-regnskab.

De to største CO2 reduktionsprojekter i Rumænien med dansk deltagelse er Turnu-Severin og Sawdust 2000. Tilsammen forventes projekterne at kunne give en reduktion på 791.000 ton CO2 inden 2013.

Turnu-Severin projektet beskæftiger sig med fjernvarme og har formået at reducere varmespildet med op imod 90 % ved at udskifte forældede varmerør og varmevekslere med nye. Produktionen af energi er tilmed blevet optimeret ved brug af mere effektive og CO2 besparende metoder.

Sawdust 2000 projektet bruger biomasse fra savsmuld til at forsyne fem rumænske byer med klimavenlig fjernvarme frem for tidligere oliebaseret energiforsyning. Savsmulden er restprodukter fra lokale savmøller og blev tidligere ulovligt deponeret i de omkringliggende skove, hvilket resulterede i udvikling af miljøskadelige metangasser. Savsmulden indsamles nu og forbrændes for at producere varme.

http://rumaenien.um.dk/

Cooperare economică

În conformitate cu statutul României, de membru al UE, între România şi Danemarca relaţiile comerciale sunt complet liberalizate.

La data de 29 februarie 2012 erau înregistrate în România 705 societăţi comerciale cu capital danez, cu o valoare a investiţiilor de 194 milioane euro.

Danemarca ocupă locul 21 în topul investitorilor străini din punct de vedere al capitalului social subscris. Principalele domenii în care s-au făcut investiţii daneze de capital sunt: transporturi, industria alimentară, zootehnie, comerţ interior şi comerţ exterior.

Comunitatea română  

Conform autorităţilor daneze, românii care trăiesc în această ţară sunt foarte bine integraţi, fiind apreciaţi pentru activitatea lor. Totodată, sunt de părere că infracţiunile comise de cetăţenii români nu se ridică la cote alarmante, dar nu trebuie ignorate.

Potrivit Statistics Denmark, la 1 iulie 2012, comunitatea românească număra 12.158 de persoane. Aceasta reprezintă cea mai mare creştere anuală a vreunui grup etnic în Danemarca. 

În Regatul Danemarcei nu există instituţii de învăţământ în limba română.

Comertul bilateral Romania - Danemarca

La 30.06.2012 volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Danemarca a fost de 212,61 milioane Euro din care exportul 92,89 milioane Euro, iar importul de 119,72 milioane Euro, soldul fiind de -26,84 milioane Euro.

La 30.06.2012 volumul schimburilor bilaterale a crescut cu 2,71 % din care exportul a crescut cu 17,23%, iar importul a scazut cu 6,29%, fata de aceeasi perioada a anului 2011.

La 31 octombrie 2012 erau inregistrate in Romania 719 companii cu capital danez. Suma totala investita a fost de 194 milioane euro. Danemarca se afla pe locul 22 in topul investitorilor straini.