_{Pentru informarea Dvs, va punem la dispozitie mai jos, Strategia Nationala privind Relatia cu Romanii de Pretutindeni, elaborata de Ministerul Afacerilor Externe.}

_{STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND}

_{RELAŢIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI}

_{2013 - 2016}

_{Bucureşti, 2013}

_Preambul

_{După 1990, relaţiile României cu românii din afara graniţelor au cunoscut o evoluţie semnificativă, eforturile identitare ale acestora beneficiind de susţinerea şi sprijinul constant al autorităţilor de la Bucureşti, apreciindu-se că este o datorie constituţională şi un obiectiv prioritar, cu caracter permanent, al politicii externe româneşti.}

_{Interesul statului român faţă de comunităţile româneşti de peste hotare este unul legitim şi, ca obiectiv politic, este la fel de vechi ca însăşi proiecţia de politică externă a României moderne. Încă de la apariţia statului român modern, România a reuşit să îşi creioneze, în condiţii istorice foarte dificile, mesaje foarte articulate pentru toate persoanele aparţinând filonului cultural românesc din toate regiunile locuite de români. Se poate aprecia că, pe lângă eforturile politice şi economice, precum şi consecinţele primului război mondial, crearea şi viabilitatea României Mari ca proiect politic naţional major se datorează şi interesului constant şi pragmatic faţă de locuitorii de etnie română din teritorii care vremelnic nu făceau parte din statul român.}

_{Înainte de crearea unui stat unitar la 1918, România a reuşit să devină în conştiinţa tuturor etnicilor români din statele înconjurătoare „ţara-mamă”, statul înrudit, după definiţiile pe care actualul context politic internaţional le consacră. Astfel, prin eforturile diplomaţiei române şi ale multor intelectuali de marcă implicaţi direct în acest proiect, românii din Basarabia, Imperiul Austro - Ungar sau aromânii din Imperiul Otoman, Bulgaria şi Serbia au perceput şi exprimat în mod public şi constant raportarea lor la România ca "stat-mamă", acest lucru fiind un element politic de o importanţă capitală pentru argumentarea juridică şi politică, după momentul 1918, a legitimităţii istorice a României Mari.}

_{Sprijinirea comunităţilor româneşti din afara frontierelor a avut baze extrem de pragmatice în trecut: construcţia de şcoli, biserici, oferirea de burse de studii, sprijin politic pentru liderii organizaţiilor din comunităţile româneşti. Acest fapt a condus la crearea, într-o perioadă istorică foarte scurtă (30-40 de ani), a unei elite politice şi culturale, capabilă să susţină propriile interese în statul de cetăţenie şi credibilă în raport cu toţi factorii politici relevanţi.}

_{Aceste forme de sprijin au continuat, în condiţii istorice şi politice diferite, şi după 1918. Nu mai era nevoie de susţinerea intereselor românilor din Basarabia sau Transilvania pentru că aceste teritorii făceau parte din Regatul României. Succesul politicilor faţă de aceştia s-a reflectat în integrarea, practic, instantanee a acestor teritorii şi a locuitorilor lor în viaţa socială şi de stat a României. Statul român a continuat să-şi proiecteze interesele faţă de minorităţile înpe aceleaşi principii pragmatice, respectiv încurajarea  elitelor, finanţarea funcţionării şcolilor în limba română, salarizarea profesorilor şi a preoţilor vorbitori de limbă română, legături culturale multiple cu ţară-mamă.}

_{Această tradiţie politico-diplomatică a fost întreruptă brusc în anii 1946 -1947, atât din cauza  schimbărilor politice majore de la Bucureşti, cât şi a situaţiei din regiune. Au fost desfiinţate, astfel, şcoli şi biserici din Grecia, Albania, Iugoslavia care aveau o tradiţie de aproape un secol. Pe toată perioada regimului comunist, statul român nu a avut politici de sprijin a acestor comunităţi, nici măcar a acelor comunităţi ale etnicilor români care locuiau în teritorii răpite.}

_{De menţionat că, în toată această perioadă (1860-1947), emigraţia ca fenomen a fost caracterizată de fluxuri înspre SUA şi vestul Europei determinate de motivaţii bine definite, în special economice şi educaţionale. Caracterul acestui fenomen era unul profund temporar, majoritatea celor care alegeau să părăsească teritoriile locuite de români o făceau pentru perioade limitate, reîntoarcerea lor fiind naturală şi neîngrădită.}

_{Emigraţia de natură politică sau ideologică a fost un fenomen marginal, caracterizat iniţial tot de limitarea în timp (până la rezolvarea sau atingerea unor obiective politice precise). Evident că, după 1940 -1944, acest fenomen s-a accentuat, exilul politic fiind un element comun pentru toate naţiunile captive din răsăritul Europei. Şi din acest punct de vedere România prezintă caracteristici particulare: în timp ce Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia au căutat să menţină punţi de dialog cu liderii exilului politic din propriile ţări, România comunistă a căutat doar să decredibilizeze sau să anihileze orice formă de coagulare a propriului exil politic, fapt care a avut consecinţe pe termen lung.}

_{După 1990, relaţiile cu românii de pretutindeni au devenit o preocupare constantă a autorităţilor române, atât în contextul aprofundării relaţiilor bilaterale cu statele pe teritoriul cărora există comunităţi româneşti sau care aparţin filonului cultural românesc, cât şi în condiţiile în care protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale s-a consacrat drept una dintre priorităţile permanente ale guvernelor post-decembriste şi ale instituţiilor europene. Astfel, păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a românilor din vecinătate şi emigraţie a fost, în ultimele două decenii, unul dintre obiectivele strategice de politică externă a României.}

_{Bilanţul gestionării relaţiilor cu românii de pretutindeni, dar şi statutul actual al României în cadrul comunităţii europene sunt, în prezent, argumente solide pentru adoptarea unei strategii naţionale în domeniu ca instrument eficient de adaptare la noile realităţi.}

_{I. Viziune}

_{Ministerul Afacerilor Externe consideră că românii de peste hotare sunt parte integrantă a poporului şi spiritualităţii române. În perioada următoare, relaţia cu statul înrudit trebuie să treacă la o etapă superioară, prin întărirea comunicării şi a parteneriatelor atât cu comunităţile românilor/ vlahilor/ aromânilor din ţările vecine şi Balcani, cât şi cu românii din emigraţie şi originarii din România.}

_{Prezentul document strategic vizează păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din statele vecine şi emigraţie, conform standardelor internaţionale în materie şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti de peste hotare.}

_{Strategia are la bază principiul identificării unor soluţii specifice la problemele particulare existente în fiecare comunitate românească din afara graniţelor.}

_{II. Informaţii generale relevante}

_{Relaţiile dintre România şi comunităţile româneşti din vecinătate şi emigraţie au la bază prevederile art. 7 din Constituţia României, precum şi cele din Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.}

_{În accepţiunea Legii 299/2007, sintagma „români de pretutindeni” include persoanele de origine română şi aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc care îşi asumă în mod liber identitatea culturală românească: persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice autohtone care trăiesc în statele din vecinătatea României, indiferent de etnonimul folosit, membrii comunităţilor româneşti/originare din România din emigraţie, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.}

_{Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin intermediul ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, elaborează şi aplică politica guvernamentală în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu obiectivele majore de politică externă ale României şi cu Programul de Guvernare.}

_{Strategia Naţională privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni consacră rolul MAE ca instituţie care coordonează aplicarea prevederilor acesteia şi a tuturor prevederilor care reglementează relaţiile dintre statul român şi românii din afara frontierelor României.}

_{Doi factori majori au stat la baza elaborării prezentei Strategii sunt:}

_{Nevoia de sprijin instituţionalizat a românilor din afara frontierelor în vederea păstrării şi afirmării identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi religioase. Au existat tot mai multe semnale din partea acestora că problemele cu care se confruntă au fost mult mai rapid rezolvate cu sprijinul autorităţilor române;}

_{Importanţa pe care instituţiile europene o acordă problematicii respectării drepturilor omului si, în particular, respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii/ comunităţilor etnice. În prezent, respectarea drepturilor minorităţilor face parte din „pachetul de bază„ democratic pe care orice stat cu aspiraţii europene trebuie să şi-l asume.}

_{Luând în considerare toate aceste elemente, prezenta Strategie vizează următoarele aspecte:}

_{Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a românilor din statele vecine şi emigraţie;}

_{Asigurarea pentru etnicii români atât a drepturilor consacrate de documentele europene în materie, cât şi a celor ce derivă din aplicarea principiului reciprocităţii;}

_{Stabilirea unui parteneriat cu organizaţiile româneşti din vecinătate şi emigraţie;}

_{Susţinerea eforturilor de consolidare a statutului european al ţării noastre;}

_{III. Context}

_{Din perspectiva statutului său internaţional şi a cadrului legislativ european privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, România nu a beneficiat niciodată în istoria sa modernă de un context mai favorabil pentru a-i sprijini pe românii din afara frontierelor în vederea păstrării şi afirmării identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi religioase.}

_{Crearea, în 1995, a Consiliului pentru Problemele Românilor de Pretutindeni în subordinea Prim-ministrului României a încercat să răspundă nevoilor organice de sprijin din partea statului român pentru comunităţile româneşti de peste hotare. S-a reluat, astfel, o tradiţie benefică pentru etnicii români din statele învecinate. Totodată, prin politici specifice, România şi-a afirmat vocal condiţia de stat înrudit pentru toate persoanele aparţinând minorităţii române şi deschiderea faţă de emigraţie şi exilul politic ca formă de îmbrăţişare a valorilor democratice care stau la baza construcţiei instituţionale româneşti de după anul 1990.}

_{Aceşti doi vectori au contribuit în mod evident la o mai bună proiecţie a interesului naţional în exterior, chiar dacă rezultatele au fost, uneori, greu de cuantificat. Un stat român modern şi european care îşi asumă politic minoritatea română/aromână din statele vecine şi care dialoghează constant cu reprezentanţii emigraţiei sau originarilor din România, indiferent de opţiunile politice ale acestora, este mai puternic, mai vizibil şi predictibil în demersurile sale de politică externă.}

_{Totodată, preocuparea pentru situaţia etnicilor români din vecinătate a condus, pe plan intern, la permanentizarea dezbaterii privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. În acest moment, la nivel european, România este un model de urmat în ceea ce priveşte tratamentul aplicat minorităţilor care trăiesc pe teritoriul ei, iar această experienţă pozitivă consolidată conferă ţării noastre şi autoritatea morală necesară în tratarea acestui subiect în cadru bi - şi multilateral.} 

_{Structura guvernamentală creată în 1995 a suferit transformări de-a lungul timpului, România căutând să-şi adapteze modelul instituţional la dinamica comunităţilor româneşti de peste hotare şi ţinând cont de modelele altor state, care au comunităţi care trăiesc în afara frontierelor.}

_{În 1998, a fost înfiinţat Subsecretariatul de Stat pentru Românii de Pretutindeni, transformat în 1999 în Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare. Începând cu ianuarie 2001, Departamentul a fost redenumit - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni - şi a intrat în componenţa Ministerului Informaţiilor Publice, unde a funcţionat până în 2003, când a fost transferat în subordinea Secretariatului General al Guvernului, iar din martie 2004, în subordinea Cancelariei primului-ministru. Un departament al românilor de pretutindeni, coordonat la nivel de secretat de stat, a funcţionat în cadrul MAE în perioada 2005-2009. În perioada 2009 -2012, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a funcţionat ca instituţie cu personalitate juridică, aflată în directa coordonare a Primului Ministru.}

_{În prezent, în cadrul MAE funcţionează ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, care coordonează, conform HG nr. 8/09.01.2013, activităţile din domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, îndeplinindu-şi atribuţiile cu sprijinul Departamentului de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), condus de un secretar de stat.}

_{În practică, de la înfiinţarea primei structuri guvernamentale şi până în prezent, în paralel cu eforturile de îmbunătăţire a cadrului legislativ prin adoptarea unei legi specifice şi diversificarea instrumentelor de aplicare a actelor normative în vigoare, s-au constatat dificultăţi în aplicarea unitară a unui concept politic integrat aflat la baza demersurilor publice privind relaţiile cu românii de pretutindeni. Strategiile sectoriale incluse în programele politice ale tuturor formaţiunilor care s-au aflat la guvernare au fost aplicate într-o manieră care a generat rezultate necuantificabile în raport cu interesul naţional, eforturile statului român, nevoile reale ale comunităţilor româneşti şi resursele bugetare alocate şi necesitatea unei strategii naţionale privind relaţiile cu românii de pretutindeni.}

_{IV. Principii fundamentale}

_{Prevederile legislative interne privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni se aplică pe baza acordurilor şi programelor încheiate de România cu statele pe teritoriul cărora există comunităţi româneşti sau a protocoalelor comisiilor mixte bilaterale şi ţinând cont de următoarele principii fundamentale:}

_{PRINCIPIUL SUVERANITĂŢII NAŢIONALE}

_{Niciuna din acţiunile şi activităţile propuse în strategie nu poate încălca suveranitatea naţională a statelor înlăuntrul cărora se vor aplica prevederile prezentei strategii;}

_{PRINCIPIUL BUNEI VECINĂTĂŢI}

_{Toate acţiunile şi activităţile propuse în strategie vor ţine seama de relaţiile bilaterale existente între România şi statele învecinate şi vor avea în vedere păstrarea relaţiilor de bună vecinătate existente între România şi respectivele state;}

_{PRINCIPIUL PACTA SUNT SERVANDA}

_{Prevederile strategiei sunt în consonanţă cu Constituţia şi legile României, precum şi cu legislaţia şi practica internaţională, în general,  şi ale Uniunii Europene, Consiliului Europei şi OSCE, în special. Se va urmări aplicarea cu bună credinţă a prevederilor din acordurile internaţionale la care România şi statul partener sunt parte, respectiv ale celor din acordurile guvernamentale bilaterale referitoare la această problematică.}

_{PRINCIPIUL RESPECTĂRII DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI ŞI NEDISCRIMINĂRII}

_{Strategia are în vedere sprijinirea comunităţilor româneşti şi a membrilor acestora în demersurile lor, în aşa fel încât să se asigure de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nediscriminării de către administraţiile statelor în care trăiesc.}

_{PRINCIPIUL RECIPROCITĂŢII}

_{În cadrul raporturilor bilaterale cu statele din vecinătate şi din Balcani, în care trăiesc etnici români, Strategia urmăreşte aplicarea corespunzătoare a normelor europene privind tratamentul minorităţilor naţionale aflate pe teritoriul unui stat, precum şi un echilibru între drepturile asigurate în acest domeniu  minorităţilor naţionale de către statul român şi cele asigurate minorităţii române de pe teritoriul statului partener.}

_{V. Obiective prioritare}

_{Strategia Naţională privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni are ca obiectiv strategic naţional păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a românilor din vecinătate şi emigraţie, conform standardelor internaţionale în domeniu şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti de peste hotare.}

_{Obiectivele prioritare pe termen mediu şi lung fixate de Strategia Naţională privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni sunt circumscrise priorităţilor strategice de politică externă ale României.}

_{Transpunerea în practică a Strategiei Naţională privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni urmăreşte stabilirea unui parteneriat între România şi organizaţiile româneşti din vecinătate şi emigraţie, menit să contribuie la atingerea unor obiective pe termen lung:}

_{Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti}

_{Obiectivul urmăreşte consolidarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi spirituale a comunităţilor româneşti din străinătate}

_{Promovarea imaginii României la nivel european şi internaţional}

_{Obiectivul urmăreşte asigurarea unei prezenţe sporite a valorilor naţionale în spaţiul internaţional.}

_{Promovarea imaginii tuturor românilor şi a comunităţii româneşti în statele de domiciliu/reşedinţă}

_{Obiectivul urmăreşte o mai bună cunoaştere a românilor şi îmbunătăţirea imaginii pe care aceştia şi comunităţile din care fac parte o au  în statele de domiciliu/reşedinţă.}

_{Promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti la nivelul opiniei publice din statele în care există comunităţi româneşti}

_{Obiectivul vizează aducerea în spaţiul public din statul de reşedinţă a valorilor spiritualităţii şi culturii române.}

_{Consolidarea internă a comunităţilor româneşti şi sprijinirea acţiunilor de afirmare a valorilor identitare româneşti}

_{Obiectivul vizează sprijinirea  eforturilor de coagulare a comunităţilor româneşti şi afirmarea unui profil identitar pozitiv.}

_{Întărirea legăturilor dintre autorităţile române şi personalităţile româneşti care trăiesc peste hotare}

_{Obiectivul vizează cultivarea relaţiilor cu elitele româneşti şi promovarea acestora ca modele.}

_{Valorificarea potenţialului politic, economic, social şi cultural pe care îl au, prin dimensiunea şi dinamica lor, comunităţile româneşti în beneficiul României şi al tuturor românilor}

_{Obiectivul urmăreşte promovarea imaginii unor comunităţi deschise, orientate spre dialogul intercultural.} 

_{Consolidarea parteneriatului autorităţilor române cu organizaţiile româneşti din străinătate în vederea identificării soluţiilor adecvate pentru problemele cu care se confruntă românii în statele de domiciliu/reşedinţă}

_{Obiectivul urmăreşte asigurarea unui cadru de dialog care să genereze soluţii pentru  problemele identificate.}

_{Punerea în valoare a potenţialului comunităţilor româneşti în vederea dezvoltării relaţiilor bilaterale cu statele de domiciliu/reşedinţă}

_{Obiectivul vizează promovarea dialogului intercultural în societatea statului gazdă.} 

_{Folosirea oportunităţilor care decurg din statutul României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene în scopul promovării valorilor culturale româneşti şi consolidării comunităţilor româneşti din vecinătate şi emigraţie}

_{Obiectivul urmăreşte stabilirea de parteneriate cu instituţii sau personalităţi din România, care pot aduce, prin activităţi de lobby, un aport important în promovarea  imaginii comunităţilor româneşti}

_{Încurajarea iniţiativelor comunităţilor româneşti care vizează manifestarea liberă şi necondiţionată a apartenenţei la românitate}

_{Obiectivul urmăreşte sprijinirea demersurilor de exprimare a identităţii româneşti.}

_{VI. Resurse}

_{Resursele financiare necesare implementării Strategiei Naţionale pentru Românii de pretutindeni, pentru perioada 2013-2016, provin în principal din:}

_{Fonduri de la bugetul de stat, alocate MAE şi altor instituţii cu competenţe în implementarea Strategiei;}

_{Donaţii şi sponsorizări oferite/ acceptate în condiţiile legii;}

_{Resursele umane vor fi asigurate în principal de către:}

_{Personalul angajat al MAE;}

_{Colaboratori;}

_{Programele în baza cărora MAE derulează şi sprijină proiecte şi activităţi pentru implementarea Strategiei sunt:}

_{Constantin Brâncuşi (cultură)}

_{Nicolae Iorga (educaţie)}

_{Andrei Şaguna (spiritualitate şi tradiţie)}

_{Mihai Eminescu (mass-media)}

_{Dimitrie Gusti (societate civilă)}

_{VII. Direcţii de acţiune}

_Cultură

_{Obiective specifice:}

_{Păstrarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni;}

_{Promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti la nivelul opiniei publice din statele de domiciliu/reşedinţă;}

_{Păstrarea, îmbogăţirea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural românesc pe plan extern;}

_{Protejarea, susţinerea şi revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale româneşti în zonele locuite de români pe teritoriul altor state;}

_{Promovarea elitelor româneşti;}

_{Încurajarea, respectiv consolidarea legăturilor dintre artiştii şi personalităţile culturale de origine română din ţară şi din străinătate;}

_{Direcţii de acţiune:}

_{Organizarea de manifestări culturale în zonele cu comunităţi de români, în colaborare cu organizaţiile româneşti sau autorităţile locale;}

_{Publicarea operelor aparţinând personalităţilor marcante ale culturii române şi popularizarea acestora în statele de domiciliu/reşedinţă;}

_{Recuperarea, restaurarea şi întreţinerea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, monumente de artă, plăci comemorative etc. din afara teritoriului României;}

_{Realizarea de studii şi cercetări de etnografie şi folclor, sociologie, dialectologie, istorie, arheologie etc., privind patrimoniul comunităţilor româneşti şi publicarea acestora;}

_{Sprijinirea centrelor culturale ale comunităţilor româneşti de pretutindeni;}

_{Facilitarea accesului membrilor comunităţilor româneşti la resurse culturale în mediul online;}

_Educaţie

_{Obiective specifice:}

_{Păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice a românilor de pretutindeni;}

_{Formarea unor elite şi a unei noi generaţii de lideri care să reprezinte interesele comunităţilor româneşti în statele de domiciliu/reşedinţă;}

_{Direcţii de acţiune:}

_{Finanţarea proiectelor iniţiate de comunităţile româneşti pentru organizarea de cursuri de limbă româna, istorie şi geografie a României în sistemul educaţional privat;}

_{Acordarea de sprijin pentru organizarea de clase-pilot cu predare în limba română, în colaborare cu autorităţile din ţările domiciliu/ reşedinţă;}

_{Repararea şi dotarea unor şcoli şi grădiniţe pentru copiii români, în comunităţile româneşti în care acestea există;}

_{Înfiinţarea, dotarea şi susţinerea bibliotecilor cu fond de carte românească;}

_{Acordarea de burse de studiu pentru copii şi tineri români din străinătate pentru a studia în şcoli şi în universităţi din România sau din străinătate;}

_{Dotarea lectoratelor de limbă, cultură şi civilizaţie românească din străinătate cu materiale necesare susţinerii activităţilor de promovare a limbii şi culturii române;}

_{Organizarea de tabere şi şcoli de vară pentru copiii de origine română;}

_{Organizarea de cursuri de vară, vizite de documentare şi schimburi de experienţă pentru cadre didactice care predau cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie română;}

_{Susţinerea şi realizarea unor proiecte educaţionale pentru copiii/tinerii români de pretutindeni;}

_{Facilitarea accesului membrilor comunităţilor româneşti la educaţie în limba maternă în instituţiile publice de învăţământ din statele de domiciliu/reşedinţă;}

_{Facilitarea accesului membrilor comunităţilor româneşti la resurse educaţionale online.}

_{Spiritualitate şi tradiţie}

_{Obiective specifice:}

_{Păstrarea identităţii spirituale a românilor de pretutindeni;}

_{Familiarizare tinerilor şi copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre poporul român şi creştinism şi cu respectarea libertăţii religioase;}

_{Direcţii de acţiune:}

_{Construirea, reparaţia sau întreţinerea locaşurilor de cult româneşti din localităţi în care există comunităţi semnificative de români;}

_{Susţinerea activităţilor spirituale, sociale şi educaţionale ale Patriarhiei Române, inclusiv prin renovarea, conservarea şi dotarea bisericilor românilor de pretutindeni;}

_{Sprijinirea prezenţei şi acţiunilor parohiilor româneşti în statele în care există comunităţi româneşti;}

_{Organizarea, în cadrul parohiilor, a unor evenimente tradiţionale cu ocazia sărbătorilor,  precum şi a unor manifestări culturale, sub formă de prelegeri, vizionări de filme, expoziţii etc;}

 _{Valorificarea mediului online pentru facilitarea accesului membrilor comunităţilor româneşti la resurse privind tradiţia românească şi spiritualitate creştină;}

_{Organizarea, în măsura spaţiilor disponibile, în cadrul parohiilor, a unor biblioteci cu un fond de carte românească, în special literatură pentru copii şi manuale şcolare;}

_{Facilitarea accesului la serviciul religios în limba maternă, în colaborare cu autorităţile statelor de domiciliu/reşedinţă în care există comunităţi româneşti;}

_{Facilitarea accesului la ore de religie desfăşurate în cadrul cursurilor cu predare in limba română, în statele în care există comunităţi româneşti;}

_{Mass Media}

_{Obiective specifice:}

_{Afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni;}

_{Păstrarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni;}

_{Consolidarea imaginii României şi a statutului şi valorilor comunităţilor româneşti;}

_{Direcţii de acţiune:}

_{Facilitarea accesului la spaţii de emisie în limba maternă la posturile publice de radio şi televiziune;}

_{Organizarea, în colaborare cu SRTV şi SRR, a unor stagii de pregătire profesională pentru jurnaliştii din afara graniţelor;}

_{Sprijinirea realizării de emisiuni şi programe  de prezentare a realităţilor din ţară şi din comunităţile româneşti;}

_{Sprijinirea funcţionării presei identitare în mediul virtual;}

_{Stimularea creşterii prezenţei asociaţiilor în mediul online;}

_{Sprijinirea creării de parteneriate între instituţii media din România (SRTV, SRR, etc) şi mass-media de limba română din afara graniţelor;}

_{Crearea unui parteneriat între instituţiile mass-media aparţinând comunităţilor româneşti din Europa şi cele aparţinând etnicilor români/aromâni din statele învecinate în scopul cunoaşterii şi mediatizării problemelor specifice ale acestora;}

_{Societatea civilă}

_{Obiective specifice:}

_{Consolidarea solidarităţii în rândul comunităţilor româneşti din afara graniţelor prin sprijinirea dezvoltării societăţii civile;}

_{Consolidarea şi extinderea mediului asociativ românesc din afara graniţelor;}

_{Consolidarea spaţiului public de manifestare, prin stimularea valorificării mediului online ca platformă de cooperare şi interacţiune de către comunităţile româneşti din afara graniţelor;}

_{Direcţii de acţiune:}

_{Încurajarea apariţiei şi sprijinirea mediului asociativ online;}

_{Susţinerea colaborării personalităţilor româneşti de peste hotare şi a organizaţiilor reprezentative ale românilor din afara graniţelor, în scopul conturării unui cadru adecvat comunicării pe segmente socioprofesionale distincte;}

_{Asistenţă pentru înfiinţarea organizaţiilor şi asociaţiilor românilor de pretutindeni;}

_{Încurajarea legăturilor între societatea civilă din România şi mediul asociativ românesc din afara graniţelor ;}

_{Facilitarea dialogului dintre organizaţiile societăţii civile din România şi din comunităţile româneşti cu instituţiile internaţionale cu atribuţii în domeniul respectării drepturilor fundamentale ale omului;}

_{Demersuri politico-diplomatice}

_{Obiectivele Strategiei Naţionale privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni sunt circumscrise obiectivelor strategice de politică externă ale României. Pornind de la acest considerent, sprijinul acordat de statul român comunităţilor româneşti de peste hotare va fi susţinut inclusiv prin demersuri politico-diplomatice concertate.}

_{Obiective specifice:}

_{Afirmarea valorilor româneşti la nivel internaţional;}

_{Respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;}

_{Direcţii de acţiune:}

_{Acordarea de sprijin politic şi diplomatic permanent, prin includerea problemelor etnicilor români pe agenda dialogului cu statele din Europa;}

_{Înfiinţarea unor comisii mixte sau, după caz, intensificarea dialogului cu cele deja constituite;}

_{Monitorizarea permanentă a evoluţiilor din comunităţile etnicilor români din statele învecinate;}

_{Colaborarea cu structurile parlamentare în vederea promovării pe agenda organismelor competente din cadrul instituţiilor europene a problemelor cu care se confruntă comunităţile româneşti din statele din vecinătate, în vederea obţinerii dreptului de reprezentare a etnicilor români în cadrul parlamentului, în administraţia centrală şi locală din statele respective;}

_{Consilierea permanentă a etnicilor români din emigraţie asupra posibilităţilor de dialog cu parlamentarii europeni;}

 _{Susţinerea acţiunilor  de promovare a intereselor comunităţilor româneşti în ţările de reşedinţă;}

_{Amplificarea, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, a relaţiilor de cooperare economică dintre România şi statele în care există comunităţi româneşti, prin crearea unor companii mixte, care să realizeze proiecte transfrontaliere şi regionale;}

_{VIII. Monitorizare şi evaluare}

_{Strategia Naţională privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni va avea cicluri anuale de monitorizare, în sistem integrat, şi se va realiza pe trei nivele:}

_{monitorizare proprie – se va monitoriza activitatea MAE în conformitate cu obiectivele stabilite în Strategie;}

_{monitorizare directă – se vor monitoriza programele şi proiectele, în conformitate cu Strategia, de către partenerii de implementare;}

_{monitorizare indirectă – se vor face analize preliminare de impact şi colectare de date prin reprezentanţele diplomatice ale României, relevante pentru activităţile partenerilor de implementare;}

_Metodologie:

_{vizite în teren;}

_{colectarea directă şi indirectă de date;}

_{rapoarte financiare şi narative;}

_{analize preliminare şi finale de impact (pentru fiecare ciclu de monitorizare);}

_{Sus-menţionata enumerare de metode nu este una exhaustivă, ea se doreşte doar exemplificativă - metodele de monitorizare vor fi adaptate conform necesităţilor şi eventualelor schimbări ale realităţilor din teren.}

_{Monitorizarea implementării Strategiei Naţionale privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni va fi realizată în funcţie de standardele minime privind identitatea naţională în comunităţile de români din străinătate şi indicatorii corespunzători. Standardele minime şi indicatorii pentru atingerea acestora vor fi cuprinse într-un document de sine stătător, separat de Strategia Naţională privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni.}

_{Fiecare ciclu de monitorizare se va încheia cu un raport de monitorizare a implementării Strategiei (document separat faţă de rapoartele de monitorizare pentru programe şi proiecte).}

_{Strategia va avea cicluri de evaluări intermediare, o dată la 18 luni, şi o evaluare finală, la sfârşitul perioadei de implementare.}

_{Evaluările intermediare vor fi conduse pe baza rapoartelor de monitorizare şi vor conţine:}

_{analize de impact pentru fiecare program şi proiect;}

_{analize ale schimbărilor pe baza recomandărilor din rapoartele de monitorizare;}

_{recomandări pentru realizarea impactului dorit pentru fiecare program şi proiect;}

_{Evaluările intermediare vor fi abordate în sistem integrat, folosind metodele enumerate mai sus ca exemplu.}

_{Evaluarea finală a impactului Strategiei Naţionale privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni va analiza impactul realizat de către MAE, la sfârşitul perioadei de implementare a Strategiei. Ea va constitui baza viitoarei strategii. De asemenea, va fi elaborată în sistem integrat şi va fi dublată de o evaluare finală a impactului Strategiei condusă de către consultanţi externi. oportunitati de afaceri}

_{Evaluarea finală se va concretiza într-un raport de evaluare ce va fi prezentat spre aprobare ministrului afacerilor externe.}

_{Pentru o monitorizare integrată a diferitelor etape ale implementării Strategiei Naţionale privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni este necesară înfiinţarea unui Comitet interministerial privind problematica românilor de pretutindeni.  Acesta va reuni instituţiile cu atribuţii în domeniu şi va reprezenta un organism consultativ, care va pune la dispoziţia partenerilor cadrul necesar pentru operaţionalizarea comunicării şi a proceselor de lucru privind problematica românilor de pretutindeni. Totodată, va permite şi o monitorizare coerentă a implementării Strategiei, în vederea îndeplinirii obiectivelor ce decurg din Programul de Guvernare.n sistemul de tratate de la Versailles, se instituia protecţia minorităţilor pentru toate statele succesoare ale Austro - Ungariei. Deşi creat iniţial pentru protejarea fostelor naţiuni dominante - germanii şi maghiarii–acest sistem a permis instituirea unor proceduri de monitorizare a situaţiei etnicilor români rămaşi în Ungaria şi Iugoslavia. Subliniem, în acest ultim caz, că el se aplica doar Banatului sârbesc, nu şi celorlalte regiuni în care trăiau etnici români sau aromâni.}