Despre Republica CROAŢIA

Profil socio-economic

Denumire oficială: Republica Croaţia (Republika Hrvatska).

Capitala şi principalele oraşe: Zagreb (capitala), Rjieka, Split, Zadar.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: total - 56.594 km pătraţi,împărţită administrativ în 20 de judeţe şi oraşul-district, Zagreb.

Populaţia: 4.290.612 locuitori (recensământ 2011). Dispunere etnică potrivit recensământului din 2001: croaţi (89,6%); sârbi (4,5%); alţii (5,9%).

Limba oficială: croată.

Ziua naţională: 25 iunie 1991

Moneda naţională: kuna (HRK)

Scurt istoric: În 1918, croaţii, sârbii şi slovenii au format un Regat, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Croaţia şi-a declarat independenţa la 25 iunie 1991.

 Forma de guvernământ: Republică – democraţie parlamentară.

Situaţia economică şi socială: Croaţia face parte din grupul ţărilor cu economii mici şi deschise, conectată în mare parte la pieţele externe. Priorităţile politicii economice ale Croaţiei sunt creşterea competitivităţii pe piaţa mondială, consolidarea stabilităţii macroeconomice şi continuarea reformelor structurale, creşterea producţiei şi a schimburilor comerciale, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, stimularea investiţiilor private şi armonizarea mediului de afaceri la cerinţele pieţei europene.

Produsul Intern Brut (2012): scădere de cca. 2%

Inflaţie: 3,2%(2012)

Şomaj: 14,9% (nov. 2012)

Salariul mediu net: 740 euro (aug. 2012)

Principalele ramuri: industria chimică, industria metalurgică, industria constructoare de maşini, construcţia de nave, industria textilă, turism

Principalii parteneri comerciali: Italia, Germania, Rusia, Bosnia-Herţegovina, Slovenia.

Relaţii internaţionale

Relaţii bilaterale ROMANIA - Republica CROAŢIA

La 1 aprilie 2009, Croaţia a devenit membru cu drepturi depline al NATO, invitaţia de aderare fiind primită la Summit-ul de la Bucureşti (aprilie 2008). Prin aderarea la Alianţă, Croaţia şi-a îndeplinit unul din obiectivele strategice de politică externă.

Croaţia este membră în ONU, Consiliul Europei, OSCE, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), Iniţiativa Central - Europeană, CEFTA, SEECP, SECI etc.

La 17 ianuarie 2012, a avut loc la Zagreb ceremonia care a marcat închiderea Biroului OSCE din Republica Croaţia. OSCE şi-a încheiat misiunea în Croaţia după 15 ani de activitate – Misiunea OSCE în Croaţia s-a deschis în aprilie 1996, iar în momentul de vârf al existenţei sale a numărat aproape 800 de membri.

Relaţiile bilaterale sunt foarte bune. Cel mai important proiect politic este acordarea sprijinul necesar (politic şi expertiză) pentru finalizarea procesului de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană.

Nivelul de excelenţă al relaţiilor între România şi Croaţia este susţinut prin consistenţa şi dinamica dialogului politico-diplomatic la nivel înalt: vizite de stat.

Cu prilejul acestor întrevederi au fost semnate documente bilaterale de cooperare în domeniul economic, afaceri externe şi educaţie.

Cooperarea în domeniul afacerilor externe se desfăşoară pe baza Protocolului de cooperare între cele două ministere de externe (28 ianuarie 2011).

Principalele ramuri economice in CROATIA

1. Agricultura, pescuitul, silvicultura

            Croaţia poate fi impartita in trei zone geografice si climatice: zona de campie situata in nordul tarii, cu o clima continentala, zona litorală situata in sudul şi vestul ţării şi zona muntoasa, care traverseaza de-a lungul partea centrala a tarii.

            Variatele tipuri de clima, relief si sol sunt favorabile productiei unei game largi de mărfuri agricole, de la cereale si culturi industriale, la culturi de vita de vie, fructe specifice climatului continental si mediteranean, etc.

            Productia interna acoperă necesitatile de consum la cereale, zahăr şi plante industriale.

            Din totalul de 3,15 milioane ha teren agricol, 63,4 % este cultivat, restul reprezentand păşuni.

            Suprafata agricola este in proportie de 83,3 % in proprietate privata.

            Din totalul de 1,98 milioane ha de paduri, 80% sunt în proprietatea statului.

            Agricultura si pescuitul contribuie cu 7,9 % la formarea PIB. 

            Pescuitul si industria prelucrarii peştelui reprezintă activităţi tradiţionale, de mare importanţă, practicate îndeosebi de-a lungul litoralului croat. Largi cantităţi din aceste produse sunt exportate.

            Principalele produse agroalimentare de export sunt: vegeta, biscuiti, napolitane, ciocolata, peste conservat, ulei de masline, tigari, bere si bauturi alcoolice.

            În primele 50 de companii croate cu activităţi de export, 10 sunt producătoare de marfuri agroalimentare, bauturi şi tutun.

2. Producţia industrială

            În anul 2007, producţia industrială a inregistrat o crestere de 6,0% fata de anul 2006. Creşterea în 2006 a fost de 4,5%. Forţa de muncă angajată în acest sector este de cca. 28,4% din totalul forţei de muncă.

            Industria contribuie cu cca. 30% la formarea PIB.

Principalele mărfuri industriale sunt: produsele agroalimentare, băuturile, tutunul, produsele petroliere şi chimice, materialele de construcţii, produsele nemetalice, hârtia, echipamentele electrice şi optice, navele de transport maritim.

            Principalele produse de export sunt: navele de transport maritim, produsele petroliere şi chimice, îmbrăcămintea, alimentele şi tutunul, maşinile şi echipamentele electrice şi electrotehnice.

            Produsele industriale reprezinta 97% din totalul exportului croat.

            Industria rămâne cea mai importantă ramură a economiei croate.

3. Turismul

Croaţia reprezintă una din  importantele destinaţii turistice ale Mediteranei.

            În anul 2007, numărul turiştilor a crescut cu 7,6% si al noptilor de cazare cu 5,7% fata de anul anterior. Din totalul de 12,4 milioane de turişti înregistraţi în 2007, 10,5 milioane au fost turişti străini.

            Încasările din turism in anul 2007 au fost de cca. 8 miliarde EURO.

4. Construcţiile

            În sectorul construcţiilor forţa de muncă ocupată este de cca. 72.000 persoane, în cadrul a cca. 7500 de firme active.

            În strategia de dezvoltare a reţelei de transporturi a Croaţiei este prevazută construirea până în anul 2011 a 700 km soşele (în principal autostrăzi). Constructia autostrazii Zagreb - Split (316,5 km) a fost finalizata si data in folosinţă în 2005.

            Construcţia de locuinţe reprezintă o prioritate a guvernului croat, legislaţia din acest domeniu permiţând combinarea resurselor financiare de stat, cu cele ale populaţiei şi cu creditele oferite de bănci.

5. Transporturile

            Acest sector contribuie cu cca. 8,3% la formarea PIB, numărul de persoane angajate fiind de cca. 7,1% din totalul forţei de muncă.

            Infrastructura de transport este formată din 28.334 km de şosele (cca. 850 km autostrăzi), 2.726 km de căi ferate, 601 km de conducte petroliere şi 1.625 km de conducte pentru transportul gazelor naturale.

6. Comerţul

         Activităţile comerciale reprezintă un domeniu important al economiei ţării, în acesta fiind implicate aproape 45% din operatorii economici înregistraţi, valoarea anuală adăugată la PIB fiind de cca 10%. În activităţile de comerţ este implicata  cca. 15% din totalul forţei de muncă. Deci, acest sector are o importanţă deosebită şi prin prisma aspectelor de ordin social pe care le generează.

Sursa:http://www.dce.gov.ro

Cooperare economică

Relaţiile economice româno-croate sunt guvernate de prevederile Acordului de Stabilitate şi Asociere (ASA) încheiat de UE cu Republica Croaţia la 29 octombrie 2001 şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Pe lângă acest document, cadrul juridic care reglementează relaţiile economice bilaterale constă într-o serie de acorduri şi tratate în domenii ca transporturile rutiere, maritime şi aeriene, turism, investiţii, impozitare, agricultură. Cel mai recent act între cele două state a fost Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind cooperarea economică şi tehnică, semnat la Zagreb la 29.04.2009.

Din punct de vedere al efectelor comerciale, aderarea României la UE a condus la o creştere a schimburilor economice bilaterale româno - croate, prevederile ASA facilitând creşterea importurilor de produse agricole din Republica Croaţia în România într-un ritm mai mare faţă de exporturile de produse agricole româneşti pe piaţa croată, având în vedere principiul asimetriei utilizat în cadrul negocierilor dintre Comisia Europeană şi guvernul de la Zagreb. 

În urma negocierilor desfăşurate între Republica Croaţia şi Comisia Europeană, s-a stabilit ca, începând cu data de 1 ianuarie 2007, exporturile de produse agricole pe piaţa UE vor fi liberalizate complet, în timp ce la importurile acestor produse va fi liberalizat în mod gradual, prin eliminarea sau reducerea taxelor vamale, atât pentru cantităţi nelimitate cât şi în cadrul unor contingente tarifare.

​La 30.11.2011, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Croaţia a fost de 252,19  milioane dolari, din care exportul 157,11 milioane dolari, iar importul de 95,08 milioane dolari, soldul  fiind de 62,03 milioane dolari în favoarea României.

La 30.11.2011, volumul schimburilor bilaterale a crescut cu 35,0%, exportul a crescut cu 29,5 %, iar importul a crescut cu 45,0 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010.

Principalele grupe de produse la exportul românesc au fost: animale vii si produse ale regnului animal (30%), metale comune şi articole metalice, maşini, aparate şi echipamente electrice, materii textile şi articole din acestea, în timp ce la import ponderea a fost deţinută de: maşini, aparate şi echipamente electrice (34%), produse ale industriei chimice şi conexe, metale comune şi articole metalice.

La 31 decembrie 2010, în România erau înregistrate 178 societăţi mixte româno-croate, cu un capital total investit de 4,86 mil. dolari SUA, Croaţia ocupând locul 62 în cadrul investitorilor străini.

Sursa: http://mae.ro/bilateral-relations/4530#807

Contacteaza-ne la telefonul:

+4 021 266 56 77

Foloseste formularul de contact

sau trimite-ne un email la: office@rbex.ro

.