"Polul cosmeticii româneşti", atunci şi acum: FARMEC, produse din comunism, la mare căutare şi azi, din România până în Japonia

Înfiinţată în urmă cu peste 50 de ani, Farmec Cluj-Napoca a fost câteva decenii singura sursă de produse cosmetice pentru populaţia României. A supravieţuit tăierii importului de materii prime, dictată de Ceauşescu, dar şi tranziţiei de după 1990, de la o economie planificată la una capitalistă.

Producătorul de cosmetice Farmec este printre puţinele fabrici din Cluj-Napoca înfiinţate în perioada comunistă care au supravieţuit după 1990, societatea reuşind să nu fie demolată şi transformată într-un proiect imobiliar sau privatizată de un investitor străin pentru a fi, ulterior, închisă.

Farmec a fost înfiinţată la începutul anilor '60, când se numea "Întreprinderea de produse cosmetice", Partidul Comunist Român dorindu-şi ca la Cluj-Napoca să funcţioneze "cea mai mare fabrică de cosmetice din Europa", capabilă să intre în competiţie cu marile concerne din domeniu din Vestul Europei.

Înainte de '89, fabrica avea peste 1.000 de angajaţi şi asigura 90 la sută din tot ceea ce însemna necesarul pieţei de cosmetice pentru cei 22 de milioane de români, oferind în jur de 600 de produse - de la creme de îngrijire a pielii, spray-uri, până la produse chimico-casnice pentru curăţenia locuinţei.

Sofia Irimie este inginer chimist şi lucrează la Farmec de 36 de ani, fiind şefa departamentului de cercetare. A trecut de la perioada comunistă, în care pentru un tovarăş activist PCR era mai important un abonament la "Scânteia" decât o publicaţie de specialitate de chimie, prin provocările sistării importurilor de materii prime, dictate de Nicolae Ceauşescu la începutul anilor 1980, până la perioada de tranziţie de după 1990, când Farmec a trebuit să facă faţă şocului economiei de piaţă.

"În perioada comunistă volumul de producţie era mult mai mare pentru că erau în România trei fabrici de cosmetice - Miraj Bucureşti, Nivea Braşov şi Farmec Cluj-Napoca, care asigurau pentru cei 22 de milioane de români tot necesarul de produse cosmetice de toate categoriile. Producţia era planificată, unde se repartiza centralizat un plan lunar, iar atunci lupta mare era să îndeplineşti acel plan.

Concurenţă nu exista absolut deloc întrucât fiecare dintre acele trei fabrici era specializată pe anumite domenii, fiecare pe felia lui: la Braşov se făceau paste de dinţi, produse de igienă orală, iar la Bucureşti se făceau apă de toaletă, parfumuri, vopsele de păr. Noi, la Farmec, eram specializaţi în domeniul cremelor cosmetice şi al spray-urilor, singurii din ţară, al cremelor de ras, after shave, şi al produselor chimico-casnice, pentru întreţinerea şi curăţenia casei. Atunci nu exista termenul de comparaţie, nu era concurenţă, nu aveai cu ce compara un produs cosmetic cu altul, pentru că pur şi simplu nu exista", îşi aminteşte Sofia Irimie.

Înainte de '89, cel mai important lucru din activitatea unei întreprinderi socialiste era "planul" care trebuia îndeplinit, uneori cu fel de fel de "artificii".

"Erau luni în care pentru îndeplinirea planului lunii anterioare se raporta şi producţia de pe primele zile ale lunii următoare. Se lucra intens, se lucra în trei schimburi, se lucra şi sâmbăta. Era o producţie integrată, de care foarte greu am putut să ne debarasăm mai târziu. Aici se făceau ambalajele de mase plastice, pentru care se făceau matrice. Gama de produse era mare, aveam foarte multe mărci, într-o piaţă unde nu era concurenţă şi erau singurele, evident că erau foarte bine cunoscute. Nu exista atunci un feedback al consumatorilor, pentru că luau ce găseau pe rafturi, neavând altceva la dispoziţie", spune ea.

Dezvoltarea maximă în perioada comunistă a fost între 1965 şi 1978, când s-a investit mult în industria chimică din România.

"Până în 1978-1980 a fost o epocă de înflorire, când aveam reţete care şi azi sunt moderne şi pe care abia acum le scot producătorii străini", susţine Irimie.

Ceauşescu a sistat importurile, iar materiile prime trebuiau înlocuite cu cele româneşti.

După 1980, Nicolae Ceauşescu, reîntors dintr-o vizită în China, a lansat ideea ca România să îşi plătească toată datoria externă, iar autorităţile comuniste au început să sisteze importul de materii prime.

Citeste tot articolul:

http://www.mediafax.ro/social/polul-cosmeticii-romanesti-atunci-si-acum-farmec-produse-din-comunism-la-mare-cautare-si-azi-din-romania-pana-in-japonia-galerie-foto-10661496

SURSA: MEDIAFAX.RO